De-a lungul anilor, speciile de soia au fost modificate genetic ca să poată rezista dăunătorilor, iar pesticidele au fost utilizate pe scară largă. Pentru a evita consumul reziduurilor de pesticide trebuie să alegem produse organice din soia care nu au fost modificate genetic. Proteina din soia conţinută în supele Natural Balance este obţinută din soia nemodificată genetic, iar supele sunt certificate atât de către producător cât şi de autorităţi independente, că nu conţin organisme modificate genetic.
Soia, este una dintre specii şi a devenit populară pentru cultivatori datorită conţinutului ridicat de proteine, care este echivalent cu cel al cărnii. Cultivarea boabelor de soia a devenit o mare industrie, devenind atât hrana pentru oameni cât şi pentru animale. Şi pentru că a devinit foarte cunoscută şi apreciată de consumatori, este timpul să vorbim şi despre efectul pe care îl are asupra sănătaţii.
Produsele din soia cum ar fi tofu şi carnea tocată din soia, pot înlocui cu succes: cârnaţii, şunca, burgerii, care conţin nitriţi; grăsimile saturate şi colesterolul. Boabele de soia au un conţinut scăzut în grăsimi, iar proteinele din soia au efect de reducere a colesterolului comparabil cu proteinele din măr.
O altă dezbatere se referă la conţinutul izoflavonelor din soia – antioxidanţi cu activitate estrogenică, care se găsesc în fasole şi legume. Întrebarea este dacă acestea pot feminiza bărbaţii sau pot creşte riscul de cancer la femei. Studiile efectuate pe oameni arată în mod clar că nu există efecte negative asupra funcţiei hormonale la bărbaţi, nivelului de testosteron sau fertilitate [2],[3]. La femei, consumul moderat de soia reduce riscul de cancer la sân şi previne reapariţia acestuia, în cazul în care este consumată în mod regulat atât în timpul tratamentului cât şi după [4],[5]. Un consum ridicat de soia este deasemenea corelat cu menţinerea densităţii osoase în perioada menopauzei la femei. [6]
Principale beneficii ale consumului de legume şi proteine vegetale:
1) Sănătate. Copiii şi adulţii carnivori au un risc crescut de contactare a bolilor, în comparaţie cu cei care au o alimentaţie vegetariană. Sursele de proteine vegetale conţin grăsimi sănătoase, sunt mai puţin toxice şi nu conţin hormoni şi reziduuri de antibiotice în comparaţie cu cele din carne.
2) Mediu. Legumele, cerealele şi plantele pot fi consumate direct. Pentru producerea de soia şi cereale, ca hrană pentru animale, este nevoie de mult mai multe resurse, ca să putem beneficia de carnea lor. De asemenea animalele au fost hrănite cel mai porbabil cu furaje modificate genetic, ceea ce înseamnă că veţi consuma mai multe toxine prin carne decât prin boabele de soia organice nemodificate genetic.
3) Etică. Legumele şi nucile furnizează aceeaşi cantitate de proteine şi nicio viaţă nu este sacrificată.
Ce poţi face ca să îţi îmbunătăţeşti dieta, în cazul în care nu îţi doreşti să devii vegetarian?
- Consumă cel puţin o masă pe zi compusă din fructe şi legume
- Înlocuieşte carnea cu: legume, ciuperci, cereale integrale, nuci, ouă, peşte, ori de cîte ori este posibil
- Înlocuieşte proteinele animale cu o supă Natural Balance
Toate cele bune de la Wellness,
Burçak Ulmer
Senior Nutritionist & Global Product Developer, Wellness
Referinţe bibliografice
1. Jenkins DJ, et al. Direct comparison of a dietary portfolio of cholesterol-lowering foods with a statin in hypercholesterolemic participants. Am J Clin Nutr. 2005;81(2):380-7.
2. Hamilton-Reeves et al. Clinical studies show no effects of soy protein or isoflavones on reproductive hormones in men: results of a meta-analysis. Fertil Steril 2010;94:997-1007.
3. Messina M. Soybean isoflavone exposure does not have feminizing effects on men: a critical examination of the clinical evidence. Fertil Steril 2010;93:2095-104. (see attached PDF)
4. Wu AH, et al. Epidemiology of soy exposures and breast cancer risk. Br J Cancer 2008;98:9-14. Wu AH, Yu MC, Tseng CC, Pike MC. Epidemiology of soy exposures and breast cancer risk. Br J Cancer 2008;98:9-14.
5. Nechuta SJ, et al. Soy food intake after diagnosis of breast cancer and survival: an in-depth analysis of combined evidence from cohort studies of US and Chinese women. Am J Clin Nutr. 2012;96:123-32.
6. Setchell KD, Lydeking-Olsen E. Dietary phytoestrogens and their effect on bone: evidence from in vitro and in vivo, human observational, and dietary intervention studies. Am J Clin Nutr. 2003;78(3 Suppl):593S-609S.
Soia, este una dintre specii şi a devenit populară pentru cultivatori datorită conţinutului ridicat de proteine, care este echivalent cu cel al cărnii. Cultivarea boabelor de soia a devenit o mare industrie, devenind atât hrana pentru oameni cât şi pentru animale. Şi pentru că a devinit foarte cunoscută şi apreciată de consumatori, este timpul să vorbim şi despre efectul pe care îl are asupra sănătaţii.
Produsele din soia cum ar fi tofu şi carnea tocată din soia, pot înlocui cu succes: cârnaţii, şunca, burgerii, care conţin nitriţi; grăsimile saturate şi colesterolul. Boabele de soia au un conţinut scăzut în grăsimi, iar proteinele din soia au efect de reducere a colesterolului comparabil cu proteinele din măr.
O altă dezbatere se referă la conţinutul izoflavonelor din soia – antioxidanţi cu activitate estrogenică, care se găsesc în fasole şi legume. Întrebarea este dacă acestea pot feminiza bărbaţii sau pot creşte riscul de cancer la femei. Studiile efectuate pe oameni arată în mod clar că nu există efecte negative asupra funcţiei hormonale la bărbaţi, nivelului de testosteron sau fertilitate [2],[3]. La femei, consumul moderat de soia reduce riscul de cancer la sân şi previne reapariţia acestuia, în cazul în care este consumată în mod regulat atât în timpul tratamentului cât şi după [4],[5]. Un consum ridicat de soia este deasemenea corelat cu menţinerea densităţii osoase în perioada menopauzei la femei. [6]
Principale beneficii ale consumului de legume şi proteine vegetale:
1) Sănătate. Copiii şi adulţii carnivori au un risc crescut de contactare a bolilor, în comparaţie cu cei care au o alimentaţie vegetariană. Sursele de proteine vegetale conţin grăsimi sănătoase, sunt mai puţin toxice şi nu conţin hormoni şi reziduuri de antibiotice în comparaţie cu cele din carne.
2) Mediu. Legumele, cerealele şi plantele pot fi consumate direct. Pentru producerea de soia şi cereale, ca hrană pentru animale, este nevoie de mult mai multe resurse, ca să putem beneficia de carnea lor. De asemenea animalele au fost hrănite cel mai porbabil cu furaje modificate genetic, ceea ce înseamnă că veţi consuma mai multe toxine prin carne decât prin boabele de soia organice nemodificate genetic.
3) Etică. Legumele şi nucile furnizează aceeaşi cantitate de proteine şi nicio viaţă nu este sacrificată.
Ce poţi face ca să îţi îmbunătăţeşti dieta, în cazul în care nu îţi doreşti să devii vegetarian?
- Consumă cel puţin o masă pe zi compusă din fructe şi legume
- Înlocuieşte carnea cu: legume, ciuperci, cereale integrale, nuci, ouă, peşte, ori de cîte ori este posibil
- Înlocuieşte proteinele animale cu o supă Natural Balance
Toate cele bune de la Wellness,
Burçak Ulmer
Senior Nutritionist & Global Product Developer, Wellness
Referinţe bibliografice
1. Jenkins DJ, et al. Direct comparison of a dietary portfolio of cholesterol-lowering foods with a statin in hypercholesterolemic participants. Am J Clin Nutr. 2005;81(2):380-7.
2. Hamilton-Reeves et al. Clinical studies show no effects of soy protein or isoflavones on reproductive hormones in men: results of a meta-analysis. Fertil Steril 2010;94:997-1007.
3. Messina M. Soybean isoflavone exposure does not have feminizing effects on men: a critical examination of the clinical evidence. Fertil Steril 2010;93:2095-104. (see attached PDF)
4. Wu AH, et al. Epidemiology of soy exposures and breast cancer risk. Br J Cancer 2008;98:9-14. Wu AH, Yu MC, Tseng CC, Pike MC. Epidemiology of soy exposures and breast cancer risk. Br J Cancer 2008;98:9-14.
5. Nechuta SJ, et al. Soy food intake after diagnosis of breast cancer and survival: an in-depth analysis of combined evidence from cohort studies of US and Chinese women. Am J Clin Nutr. 2012;96:123-32.
6. Setchell KD, Lydeking-Olsen E. Dietary phytoestrogens and their effect on bone: evidence from in vitro and in vivo, human observational, and dietary intervention studies. Am J Clin Nutr. 2003;78(3 Suppl):593S-609S.
